Skip to content

Biserica Strei

12/11/2009

Biserica de la Strei a fost construită dintr-un turn cu clopotniţă, care a încorporat în exterior un fragment de sarcofag roman dintr-o navă scurtă cu plafon cu scânduri şi dintr-un altar patrulater, distribuite de-a lungul axei vest – est. Turnul clopotniţei, având trei etaje, este impresionant prin vigoarea zidăriei cu patină aurie, prin decoraţia de nobilă sobrietate. Clădirea bisericii este datată de la sfârşitul secolului al XIII – lea, începutul secolului al XIV – lea. Picturile bisericii reprezintă unul din cele mai vechi şi preţioase ansambluri de pictură medievală menită să împodobească un monument românesc. Aceste picturi sunt expresia acelei epoci în care cnejii români din Transilvania mai erau obligaţi să facă apel la maeştri străini pentru satisfacerea nevoilor artistice. Pictura interioară a fost realizată în secolul al XIV – lea de meşterul Grozie. Iniţial, a fost pictată şi în exterior, însă această pictură nu se mai păstrează. Arhitectura bisericii ilustrează adaptarea stilului romano – gotic din Transilvania la tradiţiile locale ale construcţiilor din lemn.

sursa: http://www.calan.info.ro/Atractii.htm

foto: wikipedia

Anunțuri
3 comentarii leave one →
  1. Bakk Miklós permalink
    31/07/2010 02:48

    Se cuvine sa se mentioneze ca biserica a fost mai intii catolica, apoi in secolul al XVI-lea a trecut la reformati (calvinisti) si a devenit ortodoxa in secolul al XVIII-lea. In anul 1712 s-a mentionat preotul reformat chemat aici de familia Zeyk, dar cu putini enoriasi. Numarul reformatilor era in descrestere, in 1766 au fost in numar de 17. In 1802 protopopul reformat face o inspectie aici, dar biserica a fost deja folosita de enoriasii ortodocsi. (vezi Dáné István: A V.-Hunyadi Zarándival egyesült egyházmegye- és azon egyházmegyébeni egyházak történelme. In Az erdélyi reformata anyaszentegyház névkönyve 1863-ra. Cluj, 1863)

    • Stareţu Ştefan permalink
      27/03/2011 19:28

      Biserica a fost dintotdeauna ortodoxă, datând poate dinaintea extinderii stăpânirii maghiare în Haţeg.

      Este plină de inscripţii sârbo-slavone, specifice ortodoxiei.

      Apar nume de sfinţi cum ar fi Sfântul Jovan pentru Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfânta Nedelea pentru Sfânta Duminică sau Sfânta Sreda pentru Miercuri.

      De asemenea, Grozie, nume întâlnit şi astăzi în Ţara Moţilor, nume sârbo-român, din perioada stăpânirii nemanide sârbo-rom
      ne inclusiv asupra Haţegului, dinaintea venirii ungurilor.(cf. Vasile Drăguţ, Pagini de artă veche românească, Editura Academiei Republicii Socialiste România).

      Dacă ar fi fost la reformaţi, pictura ar fi fost acoperită, dar nu este.

      Se poate să fi fost vorba de unii descendenţi ai nobililor de acolo, calvinizaţi, care ar fi putut emite revendicări, sau care ar fi putut-o folosi în perioada reformată a Ardealului, concomitent cu ortodocşii.

      Dar catolică nu a fost niciodată.

  2. Claudiu permalink
    17/03/2012 01:11

    Bakk Miklós, mai lasa-ne cu aberatiile scrise de toti neinstruitii maghiari care scriu istoria dupa ureche si nu dupa documente. cand a fost facuta biserica de la Strei maghiarii mancau carne cruda de sub saua calului. documenteaza-te din surse adevarate si nu mai scrie prostii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: